Recenzie Ordinea Mondiala de Henry Kissinger

O carte interesantă pentru cei ce doresc să aibă o viziune mai bună despre evoluția sistemelor internaționale. În paginile ei pot fi regăsite posibile explicații pentru relațiile dintre mulți actori internaționali.

Cartea poate fi găsită pe Emag sau pe Elefant

Ordinea Mondială este o carte scrisă de Henry Kissinger, renumit politolog american, fost consilier pe probleme de securitate internaţională şi Secretar de Stat în cadrul mai multor administraţii americane. A primit în 1973 Premiul Nobel pentru Pace pentru rolul său în negocierea acordurilor care au pus capăt războiului din Vietnam.

            Cartea este apărută în anul 2014 şi reprezintă o serie de reflecţii ale autorului asupra specificului naţiunilor şi a cursului istoriei. Este structurată în 9 capitole distincte şi face o trecere în revistă a sistemelor de putere pe care se bazează astăzi lumea internaţională în care trăim. În introducere autorul face câteva referiri la tipurile de ordine internaţională şi la două concepte de bază în ştiinţele politice, legitimitatea şi puterea.

            Primul capitol al cărţii îşi propune să expună într­o manieră complexă cum au evoluat sistemele europene de ordine între state. Astfel, autorul face apel la o ordine unică europeană, înfăptuită după o serie de conflicte pe principiile păcii de la Westfalia. Aminteşte totodată de Revoluţia Franceză şi de schimbările pe care aceasta le­a adus ordinii europene şi echilibrelor de putere din această zonă a lumii.

               Al doilea capitol se ocupă de sistemul echilibrului de putere European şi sfârşitul său, având în vedere ingerinţele ruseşti în echilibrul european, premisele unei noi ordini internaţionale, formarea statului german, relaţiile din perioada celor două războaie mondiale şi un posibil viitor european. În continuare, autorul face o analiză asupra islamismului şi a Orientului Mijlociu, pe care le consideră o lume dezorganizată. Începe cu un istoric al Imperiului Otoman şi al decăderii acestuia, trecând de asemenea prin probleme arzătoare ale acestei zone cum ar fi primăvara arabă, problema palestiniană şi declinul statelor din această regiune a lumii.

            Capitolul 4 are în vedere o relaţie mult disputată înspectrul internaţional, cea dintre Statele Unite ale Americii şi Iran, fiecare cu abordări diferite faţă de ordinea internaţională. Autorul face aici câteva referiri la istoricul Iranului, la cum această ţară influenţează ordinea mondială şi care pot fi previziunile pentru un viitor apropiat.

            Următoarele două capitole ale lucrării au în vedere o zonă foarte importantă pentru echilibrul internaţional prin prisma actorilor implicaţi şi a intereselor acestora de multe ori divergente, zona Asiei. Concepţiile diferite privind echilibrul de putere dintre statele europene şi cele asiatice ce s-au împământenit de-a lungul a sute de ani are consecinţe în prezent deoarece fac ca relaţiile să fie unele reci pe alocuri, ba chiar conflictuale atunci când problemele degenerează. Japonia şi India sunt actori importanţi în regiune care prin avansul tehnologic sau populaţia numeroasă de care dispun tind spre o poziţie consolidată într-un spaţiu geopolitic regional dar şi internaţional.  Poate cel mai important actor din această zonă este China, o ţară gigant atât din punct de vedere teritorial cât şi uman, aceasta având încă din cele mai vechi timpuri percepţie aparte de “regat de mijloc” şi de societate mai presus de toate celelalte, fapt ce pune probleme serioase în ceea ce priveşte cooperarea din regiune.

            Capitolul 7 face referire la conceptul de ordine mondială promovat de SUA, acela de a acţiona în numele întregii omeniri. Astfel, autorul trece în revistă perioade istorice importante şi doctrine promovate de diverşi presedinţi americani, de la Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson până la Franklin Roosevelt şi noua ordine mondială propusă de acesta. Perioada Războiului Rece, una ce a marcat umanitatea, este descrisă în cartea lui Kissinger prin prisma unei puteri americane ambivalente. Acesta descrie începuturile acestui conflict, cât şi cele mai importante decizii din această perioadă tulbure a omenirii, cum ar fi războiul din Coreea, cel din Vietnam, sfârşitul războiului rece cât şi mai recentele intervenţii americane din Afganistan şi Irak.

            Cartea face referire în următorul capitol la o componentă indispensabilă vieţii noastre moderne, reprezentată de tehnologie. Astfel, autorul vorbeşte despre un echilibru şi o conştiinţă umană dată de tehnologie. Ordinea mondială este una cu totul diferită astăzi, într-o lume în care arme de distrugere în masă, nucleare şi nu numai, sunt la dispoziţia mai multor state dar şi grupări de tot felul. Politica externă este una schimbată în această eră digitală, în care informaţia circulă extrem de repede şi poate avea consecinţe neprevăzute. Factorul uman este unul foarte important în ecuaţia ordinii mondiale, pentru că oricât de bine ar fi puse la punct sistemele de ordine mondială oamenii sunt până la urmă imprevizibili iar acţiunile acestora nu pot fi întotdeauna încadrate în sfera raţionalului.

            Autorul încheie cartea cu o concluzie despre ordinea mondială în epoca noastră şi despre evoluţia ordinii internaţionale pe viitor.

            Pot spune după ce am lecturat această carte că este una importantă atât pentru specialiştii în domeniu cât şi pentru cei pasionaţi de relaţiile internaţionale şi de a înţelege mecanismele de putere din spatele deciziilor luate la nivel internaţional. Prin intermediul ei poţi înţelege mai bine cum au evoluat sistemele de putere şi că deciziile luate de liderii politici nu sunt aleatorii ci se bazează uneori pe tradiţii îndelungate de acţiune în această sferă, cel mai bun exemplu fiind poate cel chinez.

            Diferitele spaţii din mediul global au diferite abordări ale sistemului internaţional în funcţie de istoricul formării lor şi de interacţiunile diferite pe care le-au avut de-a lungul timpului cu ceilalţi actori la nivel internaţional. A aplica aceleaşi legi pentru toate spaţiile este o greşeală ce poate duce de multe ori chiar la conflicte, istoria repetându-se de multe ori.

            De asemenea, nu putem face previziuni asupra viitorului la nivel mondial fără să cunoaştem istoria celor mai importanţi actori. Marile puteri au evoluat de-a lungul istoriei având fiecare momente mai bune sau mai puţin bune, însă fiecare a încercat să îşi impună interesele măcar la un nivel regional. În lumea multipolară în care trăim astăzi şi cu capacităţile militare şi informaţionale pe care le deţin o serie de actori, este important să înţelegem că viitorul omenirii stă într-un echilibru de putere fragil uneori însă indispensabil însăşi rasei umane care altfel s-ar putea autodistruge.

Nu uita, cartea poate fi găsită pe Emag sau pe Elefant